Pași spre infinit

Un an fără râsul ei colorat. Prima bunică care s-a întors acasă, fără drept de apel. Hotărâtă și deschisă necunoscutului. De ce? Pentru că a...

Pe o bancă de ciment, cu genunchii adunați sub bărbie  inspir, îmbătată de briza mării și cu ochii pierduți în malurile ei, în care-și sparg...

  Când scriu Îmi vărs gustul Demi-sec și aroma  Într-un pahar  Cu picior înalt.   Licoarea mea, Mocnește în suflet  Și se reglează-n grade ș...