DACĂ SUFLETUL MEU

 

Dacă sufletul meu
Ar fi în formă de patrulater,
Atunci dintr-un colț al său
s-ar auzi un suav ecou
ce-mbracă haină de cântec,
ca o damă elegantă,
în sacou, pantofi cu toc
și dres cu plasă.
 
Acordurile de chitară
Plutesc deasupra petalelor
Unei flori de trandafir,
Răscolind dulceața unor clipe
Din amintiri îndepărtate,
Amorțindu-mi degetele și
Umplându-mi mintea cu șoapte.
 
În sufletul patrulater
Ecoul e ca o vorbă parșivă
Lăsată aievea în deșertul aerului
Să lovească-n fiecare colț
Și ca o făptură răzvrătită
Se-ntoarce să răscolească
În multiple feluri,
Inima nepregătită.
 
Iar inima nepregătită
Determină făptura umană
Să-și țină unghiile înfipte-n margini
Și să dea din picioare,
Într-o viață caducă
Dulce și amară.

Poezie publicată în Revista CADRAN, Jurnal mureșean, nr. 5/2026

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/photos/prim%C4%83var%C4%83-u%C5%9For-pan%C4%83-de-pas%C4%83re-4069804/