Ție, Celui ce ești Unic și peste tot. Îți sunt
recunoscătoare pentru faptul că mereu ai fost cu mine. Să spun ca ai fost bun
ar fi un pleonasm. Tu, prin ființarea Ta, ești bunătate izvorâtă din iubire.
Îți mulțumesc pentru
sănătatea noastră și pentru binele ce ne înconjoară. Pentru faptul că ai
renunțat la unul din îngerii tăi și mi l-ai așezat mie în brațe. Probabil ca să nu uite de unde vine, i-ai pus
doi luceferi drept ochişori și puritatea în privire.
Pentru el Îți sunt cea mai recunoscătoare...
Și când spun toate
acestea n-aș știi către ce sa îmi îndrept privirea și atenția, cautandu-Te: către cer, acolo unde suntem
învățați că ești; către natura din jur,
căci tu ești pretutindeni, ori în interiorul meu?
Mai degrabă acolo te-aș găsi. În celulele din
corpul meu, în copilașul nostru frumos și în tot ceea ce iubesc. Căci
știu, Tu ești în tot, peste tot,
oriunde.
Totuși, din reflex privesc cerul, căci mereu am
găsit alinare în razele lunii și în strălucirea stelelor. Desigur ca ești și
acolo.
Și pentru asta și pentru multe altele, cele ce au
fost, sunt, și care vor fi, din toată
inima, Îți mulțumesc !
Dimineața devreme trei
inimi bat la unison, sub același acoperiș. Una dintre ele este micuță, plăpândă
și pură. Fără de păcat. Adorată de celelalte două inimi mai mari. Aceasta este
împlinirea umană. Iubirea. Infinitul. Raiul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu