Când cu ochii privesc văzduhul,
Urmărind norii, în dansul lor hipnotizant,
Un pescăruș, apărut de nicăieri,
Își fâlfâie mândru aripile -
Oprindu-se galeș, preț de două clipe,
Între cer și pământ,
deasupra mea.
Urmărind norii, în dansul lor hipnotizant,
Un pescăruș, apărut de nicăieri,
Își fâlfâie mândru aripile -
Oprindu-se galeș, preț de două clipe,
Între cer și pământ,
deasupra mea.
Înconjurată de garduri înalte,
Ce-mi marchează "proprietatea",
Îmi spun, admirând înaripata:
Ce vedere spectaculoasă,
Ce creație minunată ești!
Continuă-ți drumul liber,
Să nu te oprești!
Mai presus de orice opulentă zidire,
Care tot rol de îngrădire are,
E cerul liber,
aerul curat ce scaldă plămânii
și vindecă boala omenirii,
Apa ce curge fără voia lumii
Și iarba verde și grasă,
Ce crește singură din pământul
pe care nu-l vom căra cu noi în spate,
Atunci când va bate orologiul
Să mergem în cealaltă parte.
Apa ce curge fără voia lumii
Și iarba verde și grasă,
Ce crește singură din pământul
pe care nu-l vom căra cu noi în spate,
Atunci când va bate orologiul
Să mergem în cealaltă parte.
Ei bine, pescărușul mării,
rătăcit, pare-se prin noile vremuri,
Are încredere în forța proprie și zboară,
Departe, în zarea largă,
în libertate,
Unde nu există moarte;
Unde nu există moarte;
Mai rămân o vreme înțepenită,
Privindu-l - un punct mic acum,
pe cerul senin.
Cât de sublim! Cât de sublim...
Privindu-l - un punct mic acum,
pe cerul senin.
Cât de sublim! Cât de sublim...
Sursa foto: https://apnd.ro/biodiversitate/pasari/larus-minutus-hydrocoloeus-minutus-pescarus-mic/
Una din piesele mele preferate, care parcă se potrivește cu libertatea din versurile de mai sus :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu