ÎN APROPIERE DE OLIMP

 

Sfârșitul zilei oferă prin învăluirea sa
Senzații fine, primite curios,
după o îndelungată așteptare,
De noi toate, sufletele nemuritoare,
Ce ființăm prin lumi, prin iubiri autentice
și trăiri amare.
 
Hoinari aspiranți ai înțelepciunii mari,
Uituci în zilele senine, de secvențe pline,
Poposim adesea între barierele ce ne separ,
Creând, ca prin magie,
amintire după amintire.
 
Suntem dependenți de fimul cu trăiri,
Simțit, uneori, ca o otravă ce doboară –
Pentru a cunoaște, a crește, a iubi –
Ea, în sine, fiind sămânță într-un sol fertil
din care va răsări virtutea -
oriunde, chiar și pe Marte,
în apropiere de Olimp.
 
Fascinantul Marte –
cel departe vederii mele,
Să fi fost el, cândva,
Mai mult decât azi se crede?

Poezie publicată în Revista CADRAN, Jurnal mureșean, nr. 9-10/2024

Sursa foto: https://descoperiri.ro/olympus-mons-cel-mai-mare-munte-din-sistemul-solar-se-afla-pe-marte-everestul-este-mic-pe-langa-acest-munte/

Am ascultat piesa aceasta de mai multe ori, până am ajuns să o înțeleg, să o simt. Și când s-a întâmplat asta, mi s-a așezat în suflet și acolo a rămas :)