UNDE PÂLPÂIE LUMINA

 

Câte gânduri
îmi trezesc fiori reci,
în tot corpul adunat
la pervazul unei ferestre,
dintr-o casă,
ridicată sub cerul Tău liber...
 
Și ce doruri mă cuprind,
pierdută-n marea fulgilor de nea,
departe de blândețea
florilor de mac!
Tabloul fragilității lor
mă face să-mi regret
starea de amorțeală,
doar pentru o clipă.
 
Pe unde-mi galopezi, inimă,
departe și fără de rost?
încă te aștept,
să mi te-ntorci în piept...
Mă găsești chiar aici,
unde pâlpâie lumina.

Poezie publicată în Revista CADRAN, Jurnal mureșean, nr. 2/2026

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/stars-snow-night-village-man-6194008/ 

APELE OGLINZII

 

În apele oglinzii
Răsună mugetul valurilor
Ce se sparg în sufletul meu
Absorbidu-le.
Absorbindu-te.
 
Mă chinuie fiecare celulă
Reașezându-se-n mine,
Clasificându-mă-n arhiva
Legămintelor intangibile.
 
Ele continuă să răsune,
Prelungindu-se-n silabele
Ce mi se adună în minte,
Continuându-mă în strofe,
 
Proiectându-mă în oglindă
Și oglinda se înclină
Să-și verse apele în lume,
Prin valuri de cuvinte...

Poezie publicată în Revista CADRAN, Jurnal mureșean, nr. 2/2026

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/notebook-grades-stationery-draw-2246457/ 

FLORI DE GHEAȚĂ

 

E prea iarnă încât
să-mi fie gândul la cireșii înfloriți;
Nu-mi iese calculul
zilelor luminoase
Și mă obosește ritmul
lipsit de vlagă,
aproape înțepenit.
 
Imi e dor
să sar, copilărește, peste umbra ta;
colind, astfel, prin închipuiri alese,
prin anotipuri în care
propria minte
îmi joacă feste,
fredonând cântece fără sonor.
 
Doi guguștiuci
Străbat, în zbor, via pusie;
O fi sonetul lor de amor,
cel ce ne dizolvă în distanță?
Căci le simt căldura
prin florile de gheață.

Poezie publicată în Revista CADRAN, Jurnal mureșean, nr. 2/2026

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/soap-bubble-frozen-1986657/