Fii mireasa mea, frumoasă noapte!
Lasă-mă să dansez cu tine,
Să înlătur secretul păstrat în adâncuri
Numai de tine.
Dă-mi mâna ta să ți-o sărut,
Privește-mă în ochi și hai să valsăm;
Să ne îmbrace stelele cu a lor lumină
și să ne mângaie Luceafarul,
Cel fărʼ de vină...
Anii trec, de parcă ar fi secunde;
Pașii noștri ating marea
În zbor spre vârf de munte,
Iar ceasul ticăie în gol –
Căci timpul e cuprins de vid
Când noi respiram domol.
Minunată e luna, aproape de creștetul nostru
Și necunoscută e lumea, privită de sus;
În tot calmul dintre cele două planuri
Continuăm să dansăm
De parcă n-ar mai fi nimic
Sub noi.
Zorii zilei ne salută timid -
E timpul să ne desprindem mâinile și privirile;
Rămâi cu bine, misterioasă noapte!
Secretul tău e bine sălășluit în inima mea,
Ancorat în străfunduri, acolo, departe...
Cândva cunoscut doar de tine, frumoasă noapte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu