CA UN SCURTMETRAJ

 

A fost odată...
Sub același cer s-au scris multe povești, unele transmise, mai departe, prin cuvinte rostite sau prin șoapte de-ale inimilor neobosite.
Trăim povești care devin istoria fiecăruia dintre noi. Dar adăposim multe, prea multe capitole pe care, uneori, alegem să le păstrăm doar în noi, pentru a nu-și pierde misterul.
Sunt lecțiile noastre, pățaniile noastre, iubirile noastre, lipsurile, trădările, golurile, sentimente neîmpărtășite și experiențe menite să ne ridice deasupra nivelului pe care admitem că ar fi cel mai de sus, atins de omul de rând.
Evoluția
Nu există om de rând, deși folosim des aceste cuvinte. E o exprimare prea dură și parcă nu o merităm. Să spunem că există suflete, mai mult sau mai puțin evoluate, mai mult sau mai puțin iubite pe acest pământ, fiecare dintre ele alegându-și destinul înainte de a-și deschide ochii în această lume.
Și este, cu adevărat magic, când ochii reușesc să se deschidă, să pătrundă în adâncul eternității și să iubească într-atât încât ființa să nu mai poată fi oprită de absolut nici o barieră.
Contopirea
Te-ai așteptat dincolo de lumi și, când te-ai regăsit, mare ți-a fost mirarea să constați că ești unul și același.
Nu e ca și cum te-ai privi în oglindă; ci după acel moment propriu-zis, atingi portalul-oglindă și pătrunzi, cu încredere, dincolo de el.
Vei găsi o ușă, pe care o deschizi și pătrunzi cu încredere într-o cameră în care miroase a tine, bebelușul, a tine, copilul, a tine, adolescentul, mai apoi adultul...
Bine ai venit!
În fața ta, sub fereastra minunată, încadrată de draperii grele, prăfuite, este o masă splendidă, învechită și ea, de atâta așteptare.
În mijlocul ei găsești o carte groasă, cu pagini îngălbenite, o carte care miroase duios, a praf și a amintire...
Apropie-te, privește-o, atinge-i paginile numeroase, scrise cu litere de mână, pline de sentimente și citește-o.
E povestea ta, sunt cuvintele sufletului tău.
Ai răbdare cu ea, înțelege-o și prețuiește-o.
În loc de final...
Din când în când, deschide fereastra și privește cerul; el este unul singur, iar noi, cei ce îl privim, suntem mulți și i-am spus atât de multe! Îl privești și tu, îl privesc și eu...
De aceea știe de câtă magie este capabilă ființa care a descoperit iubirea.